18 iulie 2005

de la bunul crestin la bravul roman...

Pentru a intelege fenomenul deosebit de complex al educatiei si pentru a putea anticipa si analiza cu discernamant efectele ei, vom incerca o radiografiere a fenomenului educational romanesc. Pana la 1859 putem fi de acord ca scoala, principalul actor a trecut de la stadiul fiintarii ei pe langa biserica, la scoala de stat, traseu pe care-l putem numi "de la bunul crestin la bravul roman". Rolul scolii a fost si este de a instrui si educa generatiile. Niciunul din cele doua atribute nu-i apartine in exclusivitate scolii. Actorii chemati sa contribuie la instruirea si educarea generatiilor sunt: familia, scoala, mass-media (presa, radio, TV), institutii ale statului, grupul social, autoritati etc...Complexitatea fenomenului face ridicola orice abordare ingusta, limitata, calificand-o ca o apreciere cel putin tendentioasa daca nu chiar rau voitoare. Reforma in invatamant cuprinde etapele: reforma de structura, reforma programelor (de curricula), reforma manualelor si reforma mentalitatii. Institutiile chemate sa o realizeze sunt: guvernul, MEdC, ISJ-urile, scolile(corpul profesoral), ONG-uri de educatie. Guvernele ce s-au succedat dupa 1989 n-au avut nici un interes personal in a crea un invatamant national competitiv bazat pe calitate, competenta si eficienta. Pentru a intelege acestea, in link-ul de mai sus deplasati cursorul pe verticala si cititi ultima fraza de pe ecran. Acolo este relatat interesul politicului pentru dezvoltarea invatamantului. Sub pretextul alinierii la niste standarde europene guvernantii doar au mimat reforma in invatamant. Ea avea sa fie stagnata in perioada 2000-2004 asa cum au recunoscut ONG-uri agreate de MEdC in activitati educationale(Educatia 2000+) sau ISE(Institutul de Stiinte ale Educatiei). Nimeni nu contesta ca nu s-au obtinut si rezultate notabile fie in institutii de stat fie particulare. Invatamantul superior incearca astfel sa paseasca mai repede pe calea privatizarii in comparatie cu cel preuniversitar care ramane in general de stat. Astfel N O T I F I C A R E A nr. 12.770/10.12.1999 privind asigurarea egalitatii sanselor de studiu in invatamantul superior, in temeiul Legii invatamantului nr. 84/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, in articolul 5 spune: Actiunile Ministerului Educatiei Nationale sunt calauzite de optiunea diversificarii formelor de invatamant superior (invatamant public subventionat, invatamant privat, invatamant public cu taxa, invatamant public finantat de agentii economici, invatamant la distanta cu taxa) si a extinderii posibilitatilor de studiu in colegii si facultati, asociata cu optiunea crearii si dezvoltarii unei “plase sociale” puternice, incat orice tanar sa poata studia in conditiile unei economii de piata, bazata pe initiativa individuala, si ale finantarii din surse multiple. Toate rapoartele Centrului Educatia 2000+ au prevazut starea latenta in care invatamantul romanesc se complace, factorii care poarta raspunderea stagnarii si necesitatea unei schimbari de abordare, invatamantul fiind sectorul de activitate din Romania cu posibilitatea cea mai rapida de integrare in U.E. (invatamantul european).
Elaborarea legii calitatii in invatamant, lege care vine sa structureze continutul, sa cultive ideea apartenentei la o comunitate mai mare (cea a UE) si sa pregateasca alinierea la invatamantul european va permite echivalarea studiilor, recunoasterea diplomelor si migratia fortei de munca.
Sintetizand, reforma in invatamant continua, ea depinde de foarte multi factori, problemele ei sunt ale tuturor, raspunderea si-o asuma in primul rand scoala, dar nu numai, iar de succesul ei ne vom bucura toti.

17 iulie 2005

Problema neologismelor

Zilele trecute zăresc la TV pe preşedintele Academiei Române academicianul Eugen Simion strângând din umeri la întrebarea "Cum comentaţi invazia neologismelor limbii române provenite din alte limbi ?". N-a dat un răspuns tranşant ca autoritate în materie "care este", a scăldat-o ca pe dulce plaiul damboviţean după care au urmat comentariile gazetarilor. Susţinute de argumente tehnice tip ITC de stafia unor derapaje tip "dicţionar roman-moldovinesc" şi de evoluţiile celorlalte limbi în context european mi-am amintit de Legea lui Pruteanu privind folosirea limbii romane-din care au fost scoase toate măsurile punitive, rămânând astfel doar vorbă goală, ocazie cu care Ştefan Cazimir, unul din adversarii proiectului, i-a compus "Prohodul", după parodia "In jurul unui divort" de George Topîrceanu. Ea sună aşa:


Ştefan Cazimir

si...........George Pruteanu


Onorat prezidiu şi stimaţi colegi,
Iscusiţi şi harnici făurari de legi !
Spre a fi mai clare slabele-mi demersuri
Cer îngăduinţă să vorbesc în versuri.
Legea lui Pruteanu stă să avorteze
Lung prilej de glume şi de paranteze...
Unii spun că legea este necesară
Căci primejdii grave limba o'mpresoară
Şi de nu vom ţine vajnic arma-n mâini
Pulbere se face graiul din bătrâni,
Alţii zic din contra că-i o aiureală
Că ţâşneşte plină dintr-o minte goală
Că întreg demersul trage îndărăt
Şi că senatorul "s'o prostit di tăt" !
Ca să lămurească pe deplin poporul,
Urcă la tribună însuşi autorul:

"- E o lege super şi s-o trec insist
Cu întreg elanul meu de "traseist".
Pot să spun răbdare c'am avut destulă
Şi de mult îmi iese părul prin căciulă...
Dacă azi sau mâine legea se promulgă
Noi amenzi babane statul poa'să mulgă
Ai trecut pe firmă un cuvânt jegos ?
Scot chitanţierul şi te ard din gros
Virgula ca lumea dacă n-ai plasat-o,
Te snopesc la sânge şi te zbor din NATO...
Şi păzind cu râvnă strămoşescul grai,
Ne va fi mai dulce traiul pe vătrai".

Nici nu se'ncheiase predica măiastră
Când un marş funebru suna sub fereastră.
Cine-i oare mortu' ? Toţi se-ntreab'acum,
Cine trist străbate ultimul său drum ?

Plânsă cu sughiţuri de cernitul tată,
Dusă-i lin la groapă, Legea avortată.
Căci la urma urmei ce e un avort ?
Naştere normală, dar, copilul mort.

12 iulie 2005

eLearning

Ne manifestam ingrijorarea in legatura cu modul in care anumiti oficiali ai Ministerului Educatiei si Cercetarii trateaza aspectele care privesc aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. "Constatam ca membrii din actuala echipa guvernamentala, urmand nefericit exemplul predecesorilor, au ignorat complet unele programe de educatie finantate din fonduri europene descentralizate, " se arata in comunicatul EduCer. Este furnizat si un exemplu.
In data de 4 iulie 2005, a expirat termenul de depunere a aplicatiilor in cadrul programului de eLearning - DG EAC/23/05. Adoptat prin decizia 2318/2003 a Parlamentului European si a Consiliului European, programul finanteza urmatoarele teme: continut digital, campusuri universitare virtuale si actiuni transversale destinate indeosebi scolilor.
Cu o puternica baza conferita de resursele umane si partial de infrastructura IT, acest program ar fi permis Romaniei accesul la finantari europene, acces pierdut datorita unor functionari publici.
Universitatile romanesti pierd la randul lor contactul cu formele moderne de educatie asistata de calculator precum si ocazia de a dezvolta pe acest topic, parteneriate durabile in spatiul european.
Cu exceptia Romaniei (Bulgaria este partener eligibil in acest proiect), toate celelalte tari europene sunt eligibile in vederea aplicatiilor pe fondurile europene de eLearning a caror valoare insumeaza numai pentru acest apel suma de 6,4 milioane euro.
Raspunsul oficial primit din partea Comisiei Europene contine urmatoarele precizari:
"The eLearning programme is open to candidate countries. However, for the time being the relevant agreements have not been signed with any of these countries. For this reason, we regret to confirm that organisations from Romania and Turkey are not eligible to participate as funded partners in this call.Nevertheless, they may participate as non-funded partners in projects accepted under this call (as part of the proposal partnership, even if they do not count towards fulfilling the minimum requirements for partnership expressed in section 6 of the Call for Proposals), receiving no Community funding."