31 ianuarie 2005

LECŢIA DE COMUNICARE - FORMA ORALĂ

Obiectul: Istoria (Şcolii Normale „Vasile Lupu” Iaşi)
Subiectul: Învăţământul normalist al anilor '40.
Locul desfaşurării: Şcoala Normală „Vasile Lupu” Iaşi.
Prilejul: Aniversarea -150 de ani de activitate la Şcoala Normală „Vasile Lupu” Iaşi.
„Material didactic”: Absolvenţii promoţiilor de după război.
Desfăşurarea lecţiei:
- pregătirea pentru lecţie: cu câteva zile înaintea evenimentului, singuri, apoi în grupuri mici, apoi mai mulţi, veneau să viziteze curtea şcolii, capela, centrul de resurse (fosta locuinţă a directorilor) azi muzeu al tapiseriei cu exponate ale Gabrielei Moga Lazăr fosta profesoară la această şcoală, împrejurimile, apoi încet încet au intrat în muzeul de istorie, cultură şi artă populară al şcolii. Vorbeau molcom, explicau cu gesturi ample, priveau atenţi, emoţionaţi, făceau un efort vizibil sa-şi amintească, întrebau şi nu voiau să deranjeze;
- erau printre ei foşti elevi absolvenţi ai şcolii, elevi deveniţi apoi profesori în aceeaşi şcoală, profesori ai şcolii, foşti directori, inspectori, astăzi pensionari, fiecare purtând cu ei istoria lui împletită cu istoria şcolii de suflet;
- am organizat pentru toţi, activităţi metodico-ştiinţifice cu foşti profesori ai şcolii astăzi profesori universitari, întruniri ale profesorilor de ieri cu profesorii de azi, evocări Ion Creangă , Titu Maiorescu şi spiritul normalist, slujbă la capela şcolii şi evocarea Sf.Vasile cel Mare patronul Şcolii Normale, întruniri ale generaţiilor de absolvenţi un spectacol aniversar şi o masa festivă;
- era normal ca la masa festivă, după un pahar de vin să li se deslege limba şi să-şi depene fiecare amintirile în prezenţa celor mai tineri. Aşa am aflat câteva poveşti adevărate.
Priveau Anuarul şcolii şi-şi căutau numele în lista promoţiei. Deodată, unul din ei se întristează brusc: „Eu nu sunt trecut aici...deşi am fost coleg cu ei, dar ştiu de ce. Era în anul 1940. Cu o lună înainte de terminarea liceului, m-a exmatriculat pe motiv că tata era chiabur...avea bodegă la capătul liniei de tramvai. Aveam să mă reînscriu doi ani mai târziu şi să termin şcoala totuşi după care am predat ca învăţător toată viaţa în satul Chicerea din Judeţul Iaşi. Alţi colegi de-ai mei în aceeaşi situaţie au fost „scăpaţi” prin diverse metode de profesori care „i-au făcut absenţi””.
Palpitante mi s-au părut povestirile anului 1940, momentele în care elemente ale Gărzii de Fier au venit în şcoală înarmaţi cu pistoale, hotărâţi să aresteze profesori. Discursul dezarmant al directorului de atunci (Petrovanu) i-a impresionat şi marcat pe mulţi.
Muzicologul, dirijorul şi compozitorul Constantin Arvinte povestea de profesorul său de fizică ce avea obiceiul să stimuleze gândirea şi participarea elevului la dialog în timpul predării lecţiei, începând cuvântul pe care elevii trebuiau să-l finalizeze. Aşa s-a ajuns la un dialog de genul: „ Considerăm un tub al lui Tori...- celli (completau elevii); acesta este plin cu mer...(cur...adăugau aceiaşi...râzând)”
Ne-au delectat cu amintiri despre Sadoveanu, care avea casa la câteva sute de metri de Şcoala Normală şi adesea era văzut de elevi plimbându-se prin Copou. „Unii i se adresau cu „domnule scriitor” alţii cu „maestre scriitor”. Într-una din zile, privind peste gardul grădinii lui Sadoveanu pe lângă care treceam zilnic, văd pe „maestru” în gradină lucrând. Ne-având ce face, băieţii remarcă ofensiva de după ploaie a buruienilor şi cerem voie maestrului să-l ajutăm să plivească via. Acesta încuviinţă şi în câteva minute grădina era curată. Atunci „maestrul” ne-a întins mâna, ne-a mîngâiat şi ne-a strâns în braţe mulţumindu-ne. Nu vă puteţi închipui ce onoare a fost pe noi, copii de la ţară, să ne îmbrăţişeze Sadoveanu. Povesteam oricui aveam ocazia, această întâmplare...” avea să spună prof. univ.dr. ?? de la Univ. Bucureşti după care adăugă: „la câteva luni apoi, aveam să păţesc o întâmplare în care „maestrul” m-a ajutat. Eram la ora de fizică, dădeam o lucrare cu un profesor foarte exigent, care mi-a găsit cartea deschisă (dar la altă lecţie) în bancă. Am luat nota 3 pe loc, m-a trimis să mă tund şi riscam să pierd bursa. Atunci m-am dus la „maestru”, i-am povestit îngrijorarea mea, m-a întrebat dacă am copiat, i-am răspuns clar NU, după care m-a sfătuit să merg duminecă dimineaţă la slujbă în capela şcolii, acolo îşi va da întâlnire şi cu directorul şcolii (fără să ştie acesta de scenariu), ocazie cu care m-a sfătuit ca la sfârşitul slujbei să-i cer acolo iertare în genunchi directorului. Aşa am şi făcut, apoi am învăţat şi-am luat nota 7 şi aşa am şi scăpat cu bursă.”
Sunt multe de povestit iar cuvintele sunt sărace în a cuprinde emoţia trăită la spectacolul aniversar de la Teatrul de copii "Luceafărul" unde s-a văzut armonia „dialogului” între generaţii.
- Au spus snoave, au recitat „Sunt sănătos TUN”, şi-au revăzut locurile unde şi-au petrecut anii adolescenţei, unii au dansat alţii au cântat, şi-au reîncărcat bateriile şi plini de emoţie şi-au dorit să revina...„la anu’”
Povestite parţial de un spectator, întâmplător profesor la acea şcoală.

23 ianuarie 2005

WIRELESS

Creşterea numărului de echipamente mobile de calcul şi comunicare precum şi a aplicaţiilor ce presupun o mobilitate ridicată a utilizatorilor a determinat apariţia reţelelor wireless de transmisie a datelor care folosesc o tehnologie de transmisie radio DSSS folosind o schemă specială de codare CCK ce suportă rate de transfer cuprinse între 5,5 şi 11 Mbps.
Reţelele wireless (fără cablu) oferă această libertate pentru utilizatorii lor, adăugând, pe lângă caracteristicile standard ale unei retele clasice, şi o simplitate deosebită. Un aspect care poate da naştere unor semne de întrebare este gradul de securitate a informatiei transmisa prin reţeaua wireless, din moment ce transmiterea informatiilor nu se face printr-un mediu controlat, ci prin aer. Elemente esenţiale la fel de importante în reţelele cu şi fără fir sunt obstacolele şi distanţa maximă la care se pot conecta direct două elemente de reţea. În România cererile de wireless sunt în special în partea de jos a lărgimilor de bandă, a capacităţilor de transport şi de comunicare, acest lucru fiind în legătur directă cu nivelul general al economiei.
Un element hotărâtor în transmisiile wireless sunt antenele şi detaliile lor de construcţie.

22 ianuarie 2005

MENTALITATEA informarea şi comunicarea

Am fost anunţaţi că şcoala noastră a primit calificativul „satisfăcător” datorită faptului că nu am folosit suficient de mult sistemul e-learning AEL produs de firma SIVECO-Romania.
Au început a vorbi despre AEL (inutilitatea, ineficienţa şi greutatea utilizării lui) unii colegi care fie n-au avut curiozitatea să încerce odată să-l folosească şi au preferat să comenteze ceea ce au auzit de la alţii, fie alţii care nu ştiu operare pe calculator şi le este incomod.
Vreau să încerc a clarifica problema aducând mai multe argumente în sprijinul folosirii AEL-ului arătând şi limitele lui, nefiind un aprig susţinător al folosirii lui ca un panaceu universal.Iată motivele care cred că susţin folosirea AEL în şcoli:

  1. In contextul actual al exploziei informaţionale, tânărul are nevoie să comunice, să ştie să-şi caute informaţia să o prelucreze şi să o folosească. Reţelele primite prin programul SEI şi legarea lor la Internet, au menirea de a fi utilizate la toate obiectele;
  2. Formează la elevi deprinderi de lucru, dezvoltă imaginaţia şi spiritul întreprinzător, spiritul de observaţie, descătuşează energii prin evitarea dialogului direct cu profesorul;
  3. Pune accent pe aplicaţiile practice demonstrative folosind tehnica filmării apelând şi stimulând memoria vizuală;
  4. Determină individul să-şi educe răbdarea, să se încadreze în timp, să parcurgă ritmic materialul;
  5. Fiecare elev poate rula programul independent de ritmul colegilor;
  6. Fiecare lecţie parcurge etapele predării, verificării teoretice sau practice, consolidării şi evaluării prin itemi de toate tipurile;
  7. Permite elevilor să-şi verifice răspunsurile, să vadă unde au greşit, cum trebuia procedat;
  8. Permite profesorului să oprească derularea lecţiei pentru a aduce completări verbale;
  9. Permite profesorului să conceapă singur o lecţie s-o introducă în sistem şi să o ruleze;
  10. Permite profesorului să verifice la fiecare oră toată clasa, să aibă şi evaluarea imediată a răspunsurilor;
  11. Permite folosirea celor mai variate mijloace de comunicare video şi audio, text imagine, sunet, grafică şi film;
  12. Permite MEC să facă o evaluare frontală a nivelului minim de cunoştinţe obligatoriu necesar a fi acumulat de către elevi la orice obiect şi a frecvenţei utilizării reţelei de către oricare din personalul didactic.

Limitele AEL-ului:

  1. Impune parcurgerea lecţiei în comun într-un ritm dictat de timp;
  2. Este rigid în derularea unei lecţii, nepermiţând o demonstraţie decât numai dacă verificând orarul, ai oră cu clasa respectivă, numele şi parolele elevilor trebuind să corespundă clasei;
  3. Lecţiile nu reuşesc să transmită detaliile de fineţe-amănuntele, abordând transmiterea cunoştinţelor de bază;
  4. Transmite doar informaţii, dezvoltă abilităţi de lucru, nu şi sentimente (deocamdată).

Soluţii găsite pe moment:

  1. Începerea unui curs intern gratuit (se va ţine în şcoală de către profesorii de informatică din şcoală) de iniţiere în informatică pentru cei ce n-au abilităţi de lucru cu calculatorul;
  2. Începerea unui curs intern de scriere pagini Web pentru cei avansaţi cu scopul de a cunoaşte şi alte metode de a-şi crea materialele didactice necesare.

Am încercat să folosesc toată puterea mea de convingere în a determina colegii în vârstă mai reticenţi să nu aprecieze greşit că „se acceptă ideea că şcoala românească nu mai este valoroasă” , că „orice lecţie se va ţine folosind AEL” şi să înţeleagă în pofida discuţiilor contradictorii că tehnologia informaţiei şi comunicării a evoluat atât de rapid încât tinerii sunt obligaţi să o stăpânească pentru a se descurca în societatea viitorului, iar noi nu trebuie să le limităm şansa de a cunoaşte aceste realităţi, ei fiind cei care vor alege.


17 ianuarie 2005

INFORMARE ŞI COMUNICARE

Articol Revista 22 - Splendoarea Evenimentului suprimat - T.Ungureanu
Cum spuneam, Evenimentul Zilei a fost suprimat. Autorul e cunoscut: Ringier. Prin urmare, nu e nimic de cercetat aici, în afară de morala acelor companii occidentale care inţeleg că pot face, şi în România, deal-urile şi escapadele la care, acasă, nici măcar nu pot visa.
Un obicei răspândit, practicat cu voiosie scabroasă în Asia de Sud-Est sau în Africa, unde gangsteri locali şi clienţii lor occidentali încheie alianţe, fac afaceri, împart profitul, iar în caz de eşec trec paguba la datoria publică. Acest sport, vecin moral cu turismul sexual, explică de altfel o felie groasă a datoriei ţărilor lumii a treia. Acea datorie pe care generoşii şi fraierii grupurilor occidentale de presiune o cer apoi anulată, în cursul unor mari simfonii de protest stradal.

14 ianuarie 2005

e-READINESS şi e-LICITAŢIE

MCTI a iniţiat un proiect de evaluare a stadiului de dezvoltare a infrastructurii tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în România (e-readiness). Pentru realizarea studiului a fost folosit un fond nerambursabil obţinut de la Banca Mondială.
e-Readiness se referă la capacitatea unei ţări de a integra utilizarea Internetului în procesul de dezvoltare economică şi socială.
Analiza "e-Readiness" are în vedere eficienţa măsurilor administrative iniţiate, accesul la infrastructură şi interconectivitate, resursele umane, iniţiativele sectorului privat şi dezvoltarea socială.
Studiul "e-Readiness" a fost întocmit de o echipă de consultanţi independenţi care au colaborat cu Grupul de Lucru constituit din reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai Academiei Române, ai asociaţiilor profesionale din domeniu şi ai societăţii civile. Pentru realizarea studiului au fost utilizate metodologiile disponibile pe site-ul InfoDev, dar şi, suplimentar, angajamentele României în ceea ce priveşte procesul de integrare în Uniunea Europeană, incluse în strategia guvernului pentru implementarea Societăţii Informaţionale.Direcţiile de acţiune ale proiectului cuprind:
1. Extinderea Sistemului Electronic Naţional, respectiv asigurarea elementelor de înaltă disponibilitate, precum şi a sistemului informatic de atribuire electronică a autorizaţiilor de transport internaţional de marfă.
2. Înfiinţarea Centrului de Testare şi Suport pentru Aplicaţii Web - o premieră în administraţia publică.
3. Dezvoltarea Sistemului informatic pentru îmbunătăţirea sistemului fiscal românesc care va permite conversia totală a dosarului fiscal în format electronic.
4. Achiziţie de echipamente informatice pentru sistemul informatic judiciar - Ministerul Justiţiei.
5. Proiectul în domeniul Economiei bazate pe Cunoaştere estimat la 50-60 milioane Euro, primul din lume pe care Banca Mondiala îl finanţează în domeniul Knowledge Economy.
Extinderea accesului la IT&C pentru zonele defavorizate prin intermediul telecentrelor şi pentru elevii din învăţământul primar şi secundar, dezvoltarea şi promovarea de servicii electronice, precum şi promovarea comerţului electronic şi a inovării pentru IMM-uri sunt principalele linii de acţiune.
Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei în România are ca atribuţii principale:
- stabilirea direcţiilor strategice pentru trecerea la societatea informaţională;
- aprobarea proiectelor directoare si a bugetelor anuale aferente acestora, din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, ale instituţiilor publice şi ale companiilor/societăţilor naţionale sau ale societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar;
- aprobarea şi coordonarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, ale instituţiilor publice sau de care beneficiază companiile/societăţile naţionale sau societăţile comerciale la care statul este acţionar majoritar;
- aprobarea proiectelor din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei care necesită garanţii guvernamentale.
Portal pentru înmatricularea autovehiculelor online
Portal pentru plata amenzilor on line şi declaraţii către poliţie
Portalul de sănătate
Sistemul Electronic Naţional
Portal pentru formulare administrative on-line

11 ianuarie 2005

BLOGUL PRIVIT DIN TRIPLĂ POSTURĂ

Cine stăpâneşte informaţiile stăpâneşte lumea. A şti înseamnă a te informa. A te informa înseamnă a comunica. In era comunicaţiilor, informaţia a devenit o valoare. „Să explic de ce am simţit nevoia să merg, cum am putut să învăţat să merg şi apoi să-ncerc să conving şi pe alţii că-i bine să se mişte”, cam asta ar însemna să explic ce m-a determinat să scriu un blog, cum de am reuşit şi apoi să conving şi pe alţii s-o facă. N-am găsit altă comparaţie mai bună pentru a justifica activitatea mea de ceva vreme, aceea de a scrie „Infoblog”. Pentru a comunica, este necesar să scrii chiar şi un blog, dar nu-i suficient. Trebuie sa ai ce comunica...deci trebuie să te informezi. Aparent un cerc vicios, cele două activităţi se interpătrund.
Am început într-o joacă de oameni maturi; nu ştiam nici noi ce e, nici la ce-i bun, nici dacă ne va folosi. După ce am văzut şi ce scriu alţii în lume, pot spune ca:
1. Blogosfera avea nevoie şi s-a îmbogăţit cu un membru, anonim pentru început...
2. Dacă vrei să nu trăieşti izolat între oameni, trebuie să comunici prin toate mijloacele, să accepţi şi alte păreri chiar apuse.
3. Trebuie sa-ti alegi o temă care să-ţi placă, să o stapâneşti bine şi să intereseze pe cei din jur.
4. Astfel vom fi mai bogaţi spiritual, vom scurta distanţele încât lumea va fi ca o familie.
Am privit, gandit si scris până acum din postura învăţăcelului dornic să ştie...
Din postura profesorului de informatică ar fi fost o postură caraghioasă dacă aş fi aflat de la un coleg de engleză, ce-i un blog...
Mai mult, mă interesează să-i dau o clară justificare utilităţii folosirii lui în colectivităţile de profesori şi elevi în care-mi duc veacul. Am fost inspirat în aceasta, de o pagina interesantă. Vreau ca fiecare liceu din Iaşi să-şi găsească locul pe un panou cu busturile iniţiatorilor blogului liceeelor, fiecare din participanţi fiind liber să-şi aleagă tema. Comunitatea va fi astfel mai unită, mai informată, mai bogată şi diversificată în sfera preocupărilor.
Din postura omului cu familie, nevastă şi copii cu relaţii şi afaceri cred că voi fi primul ajutor în a-i introduce în blogosferă, cel mai convingător om cu exemple, experienţe, sper şi rezultate pe măsura efortului. Voi încerca să-mi perfecţionez cunoştinţele de limbă engleză, să combin aceste tehnici de comunicare la distanţă cu cele de prelucrare analogică a informaţiei şi la viteza cu care evoluează acestea, nu m-ar mira ca în câţiva ani să putem preveni dezastre, molime şi nu să le combatem efectele. Regret nota pesimistă în care sunt nevoit să închei. Fiţi veseli totuşi...


Autorul

7 ianuarie 2005

T.I. 25% DIN T.I.C. 2.7% DIN P.I.B.

Un studiu recent Digital Planet al World Information Technology and Services Alliance (WITSA) prezintă date privind România:
Cheltuielile totale TIC au crescut în perioada 2001-2004 cu o rată medie de 18,8%; din acestea TI a înregistrat o rată medie de 8,4%, iar comunicaţiile de 22,3% .
Pentru perioada 2005-2007 se prognozează în continuare o creştere anuală medie de 12,2%.
The World Information Technology and Services Alliance (WITSA) este un consorţiu de asociaţii de tehnologia informaţiei şi comunicaţii din 65 de ţări din toată lumea reprezentând peste 90% din piaţa mondială de TIC.
România este reprezentată în WITSA de ATIC - Asociatia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii. Studiul a fost realizat de Global Insight, Inc., (http://www.globalinsight.com/) o firmă cunoscută de analize economice şi prognoze financiare din SUA care a elaborat studiul Digital Planet 2004 la cererea WITSA.
Stirea completă sub forma de comunicat de presă ATIC, inclusiv un fişier ataşat, poate fi accesată la http://www.atic.org.ro/hottopics.asp#studiuWITSA
In ceea ce priveşte cota consumului TIC din PIB, în Romania studiul WITSA este mai prudent decât afirmaţiile oficiale. Din datele din studiu rezultă că această pondere a fost după cum urmează:



ANULCONSUMUL T.I.C. DIN P.I.B.
20003.1 %
20012.9%
20022.9%
20032.8%
30042.7%
Preconizat pe 20052.7%
Preconizat pe 20052.7%
Preconizat pe 20052.6%

Aceste date vor stârni controverse. Scăderea ponderii TIC în PIB provine din "creşterea PIB" mai rapidă decât cheltuielile totale TIC, care au crescut şi ele mai rapid decât în alte ţări.
Ar mai fi de zis că în cheltuielile TIC comunicaţiile reprezintă 73-81%, deci în România, ponderea TI este cam un sfert din cheltuielile TIC.

4 ianuarie 2005

O INIŢIATIVĂ LĂUDABILĂ


In zilele de 22-24 ianuarie 2005, Colegiul National Unirea, Primaria Focsani, Inspectoratul Scolar Vrancea si Microsoft România organizeaza, în cadrul manifestarilor “Zilele Unirii”, întâlnirea cu tema “Resurse IT&C în educatie”.
Cele doua zile dedicate acestei întâlniri vor cuprinde:
1. o prezentare/concurs de resurse didactice realizate de elevi în domeniile:
# pagini web
# software
# multimedia(animatie 2D, 3D)
2. o dezbatere cu tema: “Strategii pentru dezvoltarea utilizarii IT&C în educatie”.

Invitati, elevi si profesori din 15 judete ale tarii si personalitati din lumea IT&C.
Contact
Colegiul National Unirea cnu.lufo.ro, tel. 0237.215.659
ISJ Vrancea: tel. 0237.214.141, fax 0237.214.499, emil@lufo.ro
Dacă voi fi invitat, cu siguranţă voi participa.

1 ianuarie 2005

RAPORTUL "SIVECO" DESPRE " A.E.L."

Introducerea platformei de instruire asistată de calculator AEL (Asistent Educaţional pentru Licee) în procesul de predare/învăţare a condus la o regândire/reconsiderare a procesului de interacţiune profesor-elev, dându-le celor dintâi posibilitatea de a-şi activiza elevii, de a-i face participanţi la construirea propriei cunoaşteri şi a propriei învăţări.
Pedagogia românească trece astfel de la centrarea(accentul) pe predare şi pe activitatea profesorului, la centrarea(accentul) pe elev.
Instruirea masivă a personalului şcolilor în utilizarea/administrarea AEL (peste 20000 de cadre didactice au participat la cursuri de formare) a condus la identificarea unor noi posibilităţi de PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ prin integrarea în activităţile determinate de utilizarea AEL; începând cu luarea la cunoştinţă privind posibilităţile AEL, până la implicarea în elaborarea unor softuri educaţionale – toate aceste forme contribuie la o înţelegere mai bună a modului în care se poate ameliora practica şcolară.
Din rezultatele studiului rezultă că utilizarea AEL şi a materialelor didactice multimedia, permite o învăţare performantă datorită următoarelor caracteristici/ elemente/ demersuri:
a. stimularea multisenzorială în prezentarea informaţiei;
b. activitatea de explorare/căutare individuală a informaţiei şi de operare asupra ei;
c. schimbul de informaţie şi cooperare în rezolvarea unor sarcini de lucru;
d. varietatea surselor de informaţie;
e. stimularea gândirii critice;
f. învăţarea orientată spre un scop (obiectiv definit operaţional;
g. şanse sporite de reglare în raport cu caracteristicile şi cunoaşterea proprie.
Toate acestea reprezintă o parte consistentă dintr-un proces educaţional centrat pe elev, spre care tinde învăţământul românesc de mâine în dorinţa de a se alinia la cel european.
A.E.L. este astfel o componentă esenţială în susţinerea T.I.C. în România.