27 februarie 2005

8 MARTIE (dedicată tuturor mamelor, soţiilor, iubitelor şi femeilor)

Mai regină decât floarea, Doar femeia poate fi,
Mai adâncă decât marea, Doar femeia poate fi.
Mai înaltă ca destinul, Doar femeia poate fi.
Mai amară ca pelinul, Doar femeia poate fi.
Mai frumoasă decât viaţa, Doar femeia poate fi.
Mai deşteaptă ca povaţa, Doar femeia poate fi.
Mai cuminte ca poemul, Doar femeia poate fi.
Mai cumplită ca blestemul, Doar femeia poate fi.
Mai aproape decât dorul, Doar femeia poate fi.
Mai de şoaptă ca izvorul, Doar femeia poate fi.
Mai de-april ca primăvara, Doar femeia poate fi.
Şi mai dulce ca vioara, Doar femeia poate fi.
Mai de taină ca misterul, Doar femeia poate fi.
Şi mai tare decât fierul, Doar femeia poate fi.
Mai bărbată ca bărbatul, Doar femeia poate fi.
Mai amară ca oftatul, Doar femeia poate fi.
Mai frumoasă decât Zeia, Doar femeia poate fi.
Şi mai vie ca scânteia, Doar femeia poate fi.
Mai fierbinte ca Sahara, Doar femeia poate fi.
Şi mai dulce ca vioara, Doar femeia poate fi.
Mai înaltă ca povaţa, Doar femeia poate fi.
Şi mai scumpă decât viaţa, Doar femeia poate fi.
Iubeşte-mă, bărbate şi mă înveşniceşte,
Dar chipul niciodată nu mi-l tăia în piatră.
Decât o veşnicie, mai bine dăruieşte-mi
Căldura cea de taină a focului din vatră.

COMUNICARE ACTUALIZATĂ

Ani in sir(aproape 25) mi s-a reprosat de catre
nevasta-mea ca dac'ar fi stiut ca-mi place fotbalul,
nu m-ar fi luat de barbat. Recunosc, am acest "viciu
la vedere" dar numai daca-i vorba de meciuri din
cupele europene, campionatul european sau mondial. Nu
ma uit la blaturile in care joaca Jenel cu Fanel si in
care arbitreaza Mitica...
M-am aparat totdeauna spunand ca primele din ele sunt
SPECTACOLE si nu meciuri de fotbal. Nu intelegea ce
vreau sa spun si nici nu facea prea mare efort sa
inteleaga, pana aseara cand a vazut meciul
FRANTA-ANGLIA. Era aproape adormita, convinsa ca vor
castiga englezii si insista „sa trec pe filme”. Am
raspuns ca nu s-a incheiat meciul si ca mai sunt 3-4
minute de prelungiri. A asteptat, a vazut cum au
egalat in prelungiri francezii, iar s-a consolat ca-i
"nul" si iar a insistat „sa trec pe filme”; am raspuns
la fel; nu s-a incheiat, a urmat ce stiti foarte bine,
au marcat iar in prelungiri francezii si totul s-a
intors pe dos. Mii de intrebari, „cum e posibil, e
corect, e normal ?”, etc etc. Am avut ocazia sa exclam
"Doamna, ai vazut un SPECTACOL, nu un meci", adica o
activitate care educa fizic, moral si spiritual
indivizii(jucatori sau spectatori), le modeleaza
trasaturile de vointa si caracter, le educa
atitudinile, rabdarea, perseverenta, vointa, spiritul
de echipa, tenacitatea, ii face intr-un cuvant, mai
oameni decat sunt.
Daca la acestea mai adaugam simtul masurii si un dram
de noroc(care, culmea e ca de obicei este de partea
celor buni si puternici) ajungem sa intelegem ca
puterea de a ne schimba in bine sta in noi, in munca,
in efort, in initiativa, pricepere si un dram de
noroc. Nu "ne lucreaza" Europa. Noi nu suntem in stare
sa ne organizam, nu ne putem urma modelele atatea cate
le avem, noi promovam vanzatorii pe nimic, codosii, lingaii si
hahalerele bune doar de gura, noi nu promovam un sistem
sanatos de valori, noi cultivam aroganta si promovam pe
aroganti fara sa putem accepta ca sunt si altii buni,
preferand sa ramanem singuri, izolandu-ne.
Observand fenomenul, Romulus Vulpescu scria:

"În fiecare zi ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare
Si nu bagam de seama ca în loc
Apare un desert de disperare".

E bine sa ne gandim ca viitori cetateni ai UE cate din aceste
trasaturi ne caracterizeaza. Sper sa nu fiti deceptionati.
Vive la France ! (Hai Steaua ! )

22 februarie 2005

CARAGIALE E CU NOI...

Jonathan Sheele spunea: „România cu cât o cunoşti mai bine, cu atât o înţelegi mai puţin”. Adesea văd concetăţeni cu atitudini de secol XIX şi mă întreb cum se vor raporta aceştia la valorile europene, cum se vor considera, ce reacţii vor avea, îşi vor pune întrebări, vor găsi răspunsuri ?
România va adera la Uniunea Europeană cel mai probabil în anul 2007. Dar oare câţi români vor adera atunci, cu adevărat, la Uniunea Europeana? Uniunea Europeană se bazează pe valorile:
  1. respectării demnităţii umane,
  2. a libertăţii,
  3. a democraţiei,
  4. a egalităţii,
  5. a statului de drept şi
  6. a drepturilor omului.

Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizata prin pluralism, toleranţă, justiţie, solidaritate şi nediscriminare.

Am pus în evidenţă mai sus scopurile, valorile, principiile şi metodele prin care UE construieşte societatea viitorului. Pentru toată această strategie, ea(UE) şi noi(viitorii membri) avem nevoie de instituţii şi modele.

Problema mă intereseaza deoarece instituţia în care lucrez (şcoala) face parte dintr-un sistem (alături de familie şi societatea civilă) ce are obligaţia transmiterii valorilor morale şi a valorilor culturale tinerei generaţii.

Valori morale precum:

  • - binele opus răului ;
  • - cinstea opusă necinstei ;
  • - demnitatea opusă lipsei de demnitate;
  • - datoria opusă abaterii de la datorie;
  • - responsabilitatea opusă iresponsabilităţii;
  • - altruismul opus egoismului;
  • - politeţea opusă lipsei de politeţe;
  • - respectul opus lipsei de respect;
  • - solidaritatea opusă lipsei de solidaritate,

aplicate, ne dau prilejul sa ne autocunoaştem.

Este punctul de la care cred că trebuie să plecăm în orice analiză.

Şi acestui microsistem îi trebuiesc modele. Doream să ajung aici pentru a pune întrebarea „are acest microsistem oameni pregătiţi (buni specialişti) şi modele de urmat de către tânăra generaţie, sau fiecare eşantion îşi alege modelul după chipul şi asemănarea sa ?

Nu mai puţin adevărat este că toate valorile spirituale, morale, culturale sunt momentan dominate de „valorile materiale”.
"Cind am fost la Valencia si am vazut ce catedrale au astia, am zic ca gata, e clar, n-avem cum sa-i batem!".

LIGA CAMPIONILOR Steaua - Real Madrid 1 - 4

În acest context, Caragiale e veşnic actual când spune:
SEMNUL (nivelului utilizării TIC )
Din toate câte sunt pe lume,
Nu-i una fără
semn anume:
După miros
cunoşti o floare;
Cunoşti un fruct după
savoare;
Un geniu după o
gândire,
Şi steaua după o sclipire;
Pe-un om de duh, pe
cum priveşte
Şi pe neghiob pe cât vorbeşte....;

Sunt vremuri în care tehnologia îţi poate aduce momentan aceastã scrisoare si în care poţi decide: fie să împărtăşeşti acest punct de vedere şi să faci ceva, fie să mai aştepţi...?

21 februarie 2005

VALORI ROMÂNEŞTI, VALORI EUROPENE

O adevărată încântare a fost pe Chat-ul INFOEUROPA, discuţia elegantă cu psihologul, profesorul, omul Aurora Liiceanu şi profesorul Radu Pavel Gheo.

Pentru că doar o formă de comunicare online la distanţă precum chat-ul a făcut posibil acest dialog, şi o altă formă de comunicare de tip jurnal online cum este BLOGUL a permis redarea ei, spicuim din multitudinea de păreri şi întrebări, răspunsurile date de distinşii invitaţi:

Viorel Lucaciu: Credeţi că “valori europene” ar putea constitui tema unui obiect opţional în şcoală ?
Aurora Liiceanu: Cred că modernitatea ne obligă să introducem în curriculum şcolar nu numai componenta academică (cunoştinte, idei etc.) ci şi cea socială. Viaţa socială este din ce în ce mai complexă, copilul se va maturiza şi va intra în viaţă şi nu ştiu dacă numai obiectele de învăţământ - aşa cum sunt ele - îl vor ajuta să se descurce. Nimeni nu îl învaţă pe copil cum să-şi facă prieteni, ce valori să adopte, în ce relaţii să intre, cu ce costuri, investiţii etc. Cateodată parintii sunt mai neajutoraţi decât copiii.

Daniela:Doamna Liiceanu, comunismul ne-a impregnat ideea că ceea ce este românesc nu este bun, credeţi că mai suntem influenţaţi de acest mod de gândire?

Aurora Liiceanu: Nu, comunismul ne-a învăţat un lucru contradictoriu: suntem grozavi, dar până şi săpunul bulgăresc e mai bun decât cel românesc. Comunismul a întărit narcisismul necesar unei iubiri naţionale dar în acelaşi timp a dus şi la o imagine negativă pe care nu cred că ai uitat-o, atâta vreme cât este exprimată astfel: ca la noi la nimenea, ţara lui papură-vodă, nimic nu se schimbă, merge şi-aşa...

Sebastian: Spuneaţi d-na Liiceanu că ar trebui accentuată în şcoală preocuparea pentru componenta socială. Spuneţi-mi vă rog, ce valori (moral-spirituale, materiale sau voliţionale) consideraţi că-i trebuiesc societăţii româneşti pentru ca ea să se integreze fără probleme în UE ?
Aurora Liiceanu: Cred că noi vorbim mult după (pe bază de) impresii şi mai puţin după date relativ controlate. Mă refer la faptul că nu ştim multe despre noi. Ca un popor să se cunoască pe sine, trebuie ca acel popor să dispună de bani. Noi nu avem sondaje privind conceptia noastra despre munca, despre iubire, despre rudenie, despre datorie, despre regula, despre obligatie. Practic, nu există o cunoaştere despre noi înşine ca naţiune. Spre deosebire de alte popoare care şi-au alocat bani ca să ne cunoască, noi încercăm să ştim despre noi mai mult din ceea ce au făcut străinii ca să ne cunoască.

19 februarie 2005

Păţanii de blogger

9 februarie 2005

FORMAREA RESURSELOR UMANE ÎN EDUCAŢIE

Formarea resurselor umane pregătite pentru noua economie de piaţă reprezintă o investiţie pe termen lung ale cărei costuri se vor amortiza prin calitatea şi nivelul de competenţe al tinerei generatii.

MEC a demarat programul Sistem de Educatie Informatizat - SEI.

Aceasta strategie urmeaza să fie transpusă în practică printr-un ansamblu de proiecte:

  1. Introducerea sistemului de instruire asistată de calculator în învatamântul preuniversitar;
  2. Dezvoltarea de soft educational pentru învatamântul preuniversitar ;
  3. Introducerea managementului asistat de calculator (programul SMART) ;
  4. Dezvoltarea de produse software pentru evidenta computerizata a elevilor si cadrelor didactice ;
  5. Formarea de resurse umane TI (sic) în învatamântul preuniversitar ;
  6. Introducerea manualelor electronice în învatamântul preuniversitar ;
  7. Introducerea sistemului de educatie cu VIDEO on DEMAND ;
  8. Dezvoltarea unui DATA CENTER pentru învatamântul din România ;
  9. INFO-Chiosc ;
  10. Retele pilot pentru scoli situate în zone defavorizate prin educatie la distanta ;
  11. Proiectele se vor desfasura pe perioade cuprinse intre 1 si 10 ani, având, fiecare, bugete estimate între 1 si 500 de milioane de euro.

Centralizat, obiectivele acestor proiecte vizează:

  1. dezvoltarea deprinderilor de învaţare şi de gândire analitică ale elevilor;
  2. iniţierea unei pieţe a softului educaţional ;
  3. administrarea sistemului de învăţământ prin mijloace electronice ;
  4. schimbul facil şi rapid de informaţii ;
  5. formarea profesorilor ;
  6. dezvoltarea educaţiei continue şi a educaţiei permanente ;
  7. dezvoltarea formelor alternative de educaţie ;
  8. dezvoltarea educaţiei la distanţă .

6 februarie 2005

VASILE LUPU INTEMEIETORUL SCOLII NORMALE VASILIENE

Situată în vechea vatră a oraşului, pe Uliţa Domnească (actualul Bulevard Ştefan cel Mare şi Sfânt) din Iaşi, biserica mânăstirii Trei Ierarhi a fost construită între anii 1637 - 1639 şi sfinţită la 6 mai 1639 de Mitropolitul Varlaam al Moldovei. Edificiul prelua planul bisericii Galata (1584), definitoriu pentru a doua fază a arhitecturii naţionale. Actul de credinţă al ctitorului, voievodul Vasile Lupu (1634 - 1653) întemeietorul Academiei Domneşti de la Trei Ierarhi exprimă totodată şi faima sa de mare protector al întregii creştintăţi ortodoxe.
În timpul primilor ani ai domniei sale, când Patriarhia de la Constantinopole se găsea într-o situaţie critică - strivită de datorii, dominată de intrigi şi lovită de dezordini -, Vasile Lupu intervine şi încearcă să restabilească lucrurile; deasemenea mai târziu el va achita datoriile Sfântului Mormânt şi pe cele ale mânăstirilor de pe Muntele Athos şi va face numeroase donaţii ca iniţiator al unor opere de cult şi caritate creştin-ortodoxe în Polonia, Bulgaria şi Grecia. În 1640 domnitorul Vasile Lupu înfiinţează Şcoala Vasiliană. Încă din iulie 1641, fuseseră plasate La biserica Trei Ierarhi, moaştele Sfintei Parascheva, trimise de patriarhia şi sinodul de la Constantinopol în semn de recunoştinţă pentru acţiunile şi donaţiile generoase ale domnitorului Vasile Lupu. În jurul bisericii a apărut o mânăstire din care azi se mai poate vedea clădirea cu sala gotică, vechea 'Schola Basiliana', mărturie a bogăţiei vieţii culturale din acea epocă. Tipografia ce a fost instalată aici, a cărei presă tipografică era adusă de la Kiev datorită ajutorului mitropolitului Petru Movilă, a fost condusă de stareţul mânăstirii şi director al şcolii nou deschise, călugărul Sofronie. Aici a apărut prima lucrare tipărită (în greacă) din Moldova şi în anul următor, celebra Cazanie a mitropolitului Varlaam.
Pe langa biserica mânăstirii Trei Ierarhi povesteşte Miron Costin, a funcţionat Colegiul lui Vasile Lupu (1640), temelia viitoarei Academii Domneşti şi tiparniţa instalată aici, în care se imprima la 1643 "Cartea românească de învăţătură". Astfel, pe la 1640 este semnalată la Iaşi, alături de Şcoala Domnească, existenţa unei şcoli ai carei elevi recitau şi cântau, în faţa domnitorului, latineşte şi româneşte. Călugărul misionar Marco Bandini pomeneşte, în jurnalul său de călătorie prin Muntenia şi Moldova, că în anul 1647, în ziua de Bobotează, “copii de 7 ani cu fete frumoase cântau cu voce limpede, în limba română, “Doxologia”. Sunt dimensiuni care adaugă bisericii Trei Ierarhi pe lângă numele de "Mânăstire a Patriarhilor" şi pe aceea de "Mânăstire a dascălilor", denumire confirmată şi de istoria învăţământului românesc din veacul al XVIII-lea.
Academia lui Vasile Lupu a avut un rol major în menţinerea ecumenicităţii ortodoxe pe teritoriul românesc în perioada postbizantină. Aici avea să locuiască Mihai Eminescu, să înveţe Ion Creangă la 1864-1865 şi viitorul patriarh Veniamin Costachi. Restaurată începînd din 1882 de arhitectul francez Lecomte de Noüy, biserica a fost resfinţită în 1904, anul fiind înscris pe monedă. In 1835 a luat fiinţă, la Iaşi, prima institutie românească de învăţământ superior, urmată în 1860 de prima universitate din România.

AFLAŢI CĂ:

Schimbarea de la an la an a programei pentru examenele naţionale, uneori chiar cu câteva luni înainte, le-a dat mereu bătăi de cap atât elevilor şi profesorilor, cât şi părinţilor, motiv pentru care metodologiile de examen din acest an nu se vor schimba.
Testele naţionale, dar şi examenul de bacalaureat ce vor fi susţinute în vara acestui an nu vor fi modificate, chiar dacă echipa de conducere a Ministerului Educaţiei a fost schimbată.
Amintim câteva dintre problemele învăţământului românesc:
1. Modificările dese şi uneori contradictorii ale sistemului educativ;
2. dezinteresul elevilor, dar şi al profesorilor;
3. lipsa fondurilor şi a informaţiilor;
4. promovarea adesea în funcţii de conducere pe criterii politice şi nu valorice;
5. degringolada privind orientarea şi specializarea în învăţământului superior.

Sunt doar câteva din problemele pe care le sesizez în speranţa că ele vor sta în atenţia noilor guvernanţi.