Pentru a intelege fenomenul deosebit de complex al educatiei si pentru a putea anticipa si analiza cu discernamant efectele ei, vom incerca o radiografiere a fenomenului educational romanesc. Pana la 1859 putem fi de acord ca scoala, principalul actor a trecut de la stadiul fiintarii ei pe langa biserica, la scoala de stat, traseu pe care-l putem numi "de la bunul crestin la bravul roman". Rolul scolii a fost si este de a instrui si educa generatiile. Niciunul din cele doua atribute nu-i apartine in exclusivitate scolii. Actorii chemati sa contribuie la instruirea si educarea generatiilor sunt: familia, scoala, mass-media (presa, radio, TV), institutii ale statului, grupul social, autoritati etc...Complexitatea fenomenului face ridicola orice abordare ingusta, limitata, calificand-o ca o apreciere cel putin tendentioasa daca nu chiar rau voitoare. Reforma in invatamant cuprinde etapele: reforma de structura, reforma programelor (de curricula), reforma manualelor si reforma mentalitatii. Institutiile chemate sa o realizeze sunt: guvernul, MEdC, ISJ-urile, scolile(corpul profesoral), ONG-uri de educatie. Guvernele ce s-au succedat dupa 1989 n-au avut nici un interes personal in a crea un invatamant national competitiv bazat pe calitate, competenta si eficienta. Pentru a intelege acestea, in link-ul de mai sus deplasati cursorul pe verticala si cititi ultima fraza de pe ecran. Acolo este relatat interesul politicului pentru dezvoltarea invatamantului. Sub pretextul alinierii la niste standarde europene guvernantii doar au mimat reforma in invatamant. Ea avea sa fie stagnata in perioada 2000-2004 asa cum au recunoscut ONG-uri agreate de MEdC in activitati educationale(Educatia 2000+) sau ISE(Institutul de Stiinte ale Educatiei). Nimeni nu contesta ca nu s-au obtinut si rezultate notabile fie in institutii de stat fie particulare. Invatamantul superior incearca astfel sa paseasca mai repede pe calea privatizarii in comparatie cu cel preuniversitar care ramane in general de stat. Astfel N O T I F I C A R E A nr. 12.770/10.12.1999 privind asigurarea egalitatii sanselor de studiu in invatamantul superior, in temeiul Legii invatamantului nr. 84/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, in articolul 5 spune: Actiunile Ministerului Educatiei Nationale sunt calauzite de optiunea diversificarii formelor de invatamant superior (invatamant public subventionat, invatamant privat, invatamant public cu taxa, invatamant public finantat de agentii economici, invatamant la distanta cu taxa) si a extinderii posibilitatilor de studiu in colegii si facultati, asociata cu optiunea crearii si dezvoltarii unei “plase sociale” puternice, incat orice tanar sa poata studia in conditiile unei economii de piata, bazata pe initiativa individuala, si ale finantarii din surse multiple. Toate rapoartele Centrului Educatia 2000+ au prevazut starea latenta in care invatamantul romanesc se complace, factorii care poarta raspunderea stagnarii si necesitatea unei schimbari de abordare, invatamantul fiind sectorul de activitate din Romania cu posibilitatea cea mai rapida de integrare in U.E. (invatamantul european).
Elaborarea legii calitatii in invatamant, lege care vine sa structureze continutul, sa cultive ideea apartenentei la o comunitate mai mare (cea a UE) si sa pregateasca alinierea la invatamantul european va permite echivalarea studiilor, recunoasterea diplomelor si migratia fortei de munca.
Sintetizand, reforma in invatamant continua, ea depinde de foarte multi factori, problemele ei sunt ale tuturor, raspunderea si-o asuma in primul rand scoala, dar nu numai, iar de succesul ei ne vom bucura toti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu