SCRISOARE FĂRĂ RĂSPUNS

Ştim cu toţii că rolul crucial al tehnologiilor informaţiei si comunicării a stat la baza demersului revolutionar pentru Uniunea Europeană, al Conferinţei de la Lisabona din anul 2000, care-şi propunea: o economie a U.E. competitivă şi dinamică bazată pe cunoaştere, o creştere economică durabilă şi accelerată şi un sistem de protecţie socială modernizat.
M-am hotărât să vă scriu ca urmare a senzaţiei de frustrare cu care am rămas după ce am înscris Şcoala Normală "Vasile Lupu" Iaşi, într-o bază de date europeană, "MyEurope", în vederea închegării unor colaborări . Am văzut cu această ocazie că cele mai multe şcoli din România, deşi doresc să intre în colaborare cu şcoli din U.E., nu au o pagină Web prin care să se prezinte. Acelaşi sentiment l-am avut şi acum doi ani, când, lucrând la Gr.Şcolar "Virgil Madgearu" Iaşi, la sfârşitul vizitei delegaţiilor din Spania şi Italia, schimbând adresele, la întrebarea " ce www aveţi ? " directorul Gr.Şcolar "Virgil Madgearu" Iaşi a fost nevoit sa spună "nu avem...".
Doresc aşadar, să fac următoarele observaţii şi propuneri:
1. Cred că I.S.J. ar trebui prin CCD Iaşi, să iniţieze în scrierea paginilor Web, profesori interesaţi din fiecare şcoală ce doreşte să intre în astfel de parteneriate. Legarea la Internet şi alcătuirea paginii Web ar fi o deschidere extraordinară pentru fiecare şcoală.
2. Chiar dacă au o pagină Web şi un link, dacă respectiva pagină n-are şi prezentarea şcolii în limba engleză, tot nu este suficient. Este de dorit ca directorii şcolilor să cuprindă în echipele de proiectare şi realizare a site-ului Web şi un bun cunoscător al limbii engleze.
3. Multe sisteme de învăţământ din U.E. practică sistemul e-learning. Există multe O.N.G.-uri şi universităţi în România, care folosesc diverse platforme pentru învăţământul electronic (e-learning). Pentru utilizarea eficientă a A.E.L. ca formă de învăţare la distanţă, trebuiesc instruiţi prin CCD, formatori, care să se ocupe special cu instruirea profesorilor în folosirea AEL. Dotarea şcolilor la ţară cu calculatoare şi folosirea unei platforme e-learning ca sistem de instruire, ar putea rezolva parţial problema deficitului de cadre didactice din mediul rural. Scrierea unui curs de pagini Web sau e-learning fiind un curs tehnic, este o activitate foarte laborioasă, implică folosirea pentru exemplificare a programelor de captură de imagine, grafică, Internet. Aceasta implică resurse materiale, umane şi de timp, mari. Cu ocazia realizării unei predări prin e-learning, fiecare elev îşi poate alege profesorul. Există şi alte aplicaţii e-learning performante: Cisco, Timsoft etc...
Este obligatorie, colaborarea cu Fac.de informatică a Univ."Al.I.Cuza" Iaşi.
4. Există destule oferte de instruire şi schimb de experienţă oferite de O.N.G.-uri specializate în "e-learning şi instruire T.I.C." din România, majoritatea în Bucureşti şi Timişoara prin care ISJ ar trebui să-şi formeze oamenii.
5. Dacă mai sunt profesori care din tradiţionalism nu vor folosi dotarea cu calculatoare a şcolilor, vor trebui să înţeleagă că acum este momentul trecerii la etapa învăţământului programat, deci că li se cere să gândească alt tip de predare, alt fel de evaluare, alt mod de a folosi timpul orei la clasă. Profesorul va trebui să-şi asume roluri noi. Vreau să spun că cel ce va preda un astfel de curs, va trebui sa introducă şi elemente de metodică a predării, pedagogie, sociologie, etică. Cyberspaţiul dă libertăţi dar cere şi multă disciplină, rigoare, virtuţi cu care nu toţi românii stăm grozav de bine.
Temele de instruire propuse (Web, şi e-learning cu particularizare pe A.E.L.) pot fi preocupările unei singure persoane dintr-o şcoală, sau din CCD, nu neapărat profesor de informatică. 03. oct. 2004
Prof. Sebastian Alexandru Şcoala Normală " Vasile Lupu" Iaşi
Domnului Inspector General al I.S.J. Iasi Mihai Dumitriu

PRIMELE REZULTATE ÎN METODA PROIECT

Am anunţat elevii tuturor claselor încă din prima zi de şcoală, că până la sfârşitul trimestrului, vor trebui să-şi alcătuiască un proiect, a cărui notă va fi hotărâtoare privind media trimestrială. Le-am explicat ce-i acela un proiect, le-am prezentat toate etapele lui, condiţii, detalii şi am aşteptat întrebări; niciuna. O fi zis vreunul că "a venit unul nou cam şui în şcoală, care vorbeşte în dodii", nu ştiu; cert este că am început predarea, iar la două luni de la debutul anului, am început cu întrebările exploratorii; "v-aţi ales echipa, v-aţi ales tema, aveţi o lună la dispoziţie timp în care la orele de laborator, vă acord consultaţii şi voi veţi lucra la proiect". Le-am prezentat spre exemplu două proiecte făcute de mine(o pagină Web şi o prezentare PowerPoint). Am făcut experimentul ca la jumătate din clase să le sugerez temele proiectelor, amintindu-le de unele probleme de cultură generală şi de unele probleme arzătoare ale vârstei lor cum ar fi: 1. Drogurile; 2. Traficul de fiinţe umane; 3. Prostituţia; 4. Bolile cu transmisie sexuală; 5. Poluarea; 6. Mari dezastre pe stadioanele lumii (Heisel, Bradford, Kanjuruhan-Indonezia); 7. Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun; 8. Vasile Alecsandri-reper spiritual; 9. România şi Uniunea Europeană; 10. Credinţe religioase; 11. Reguli şi semne de circulaţie; 12. Cum acordăm primul ajutor în caz de: înec, arsuri, accident rutier, criză provocată de o boală; 13. Ce înseamnă să fii un bun creştin; 14. Modele de dascăli şi trăsăturile lor de caracter; 15. Cum ne comportam ?(la teatru,în public,în restaurant,la stadion,în biserică; 16. Violenţa în familie etc... 17. Violenţa domestică; 18. Drepturile omului; 19. Acquis-ul comunitar; 20. Şcoala Normala „Vasile Lupu” Iaşi la a 166-a aniversare, în timp ce alte clase au fost lăsate să-şi aleagă singuri tema nesugerându-le nimic. Concluzii: - Cei cărora li s-a sugerat tema s-au dus la bibliotecă şi au cerut material documentar,(eu le-am promis că voi aduce fotografii la tema respectivă de pe internet) dând dovă de interes şi preocupare, reuşind proiecte foarte bune; - Mulţi din ei au pus în evidenţă contribuţia lor personală în prezentare, abordând teme colaterale de interes; Intrebaţi să-şi justifice alegerea, au argumentat interesul pentru ea. - Cei mai mulţi au apreciat metoda ca foarte bună, instructivă şi de interes, asteptând să o reia pe trimestrul doi. - Au fost şi cazuri de elevi care, cu toate indicaţiile, s-au complăcut în superficialităţi, argumentări şi lamentări (ca la români). - In cazul celor cărora nu li s-a indicat nici o tematică orientativă, au abundat temele lipsite de interes şi esenţă, minore până la bizare; toate acestea denotă o debusolare în privinţa priorităţilor şi dezinteres. ESTE UN ARGUMENT IN SUSŢINEREA IDEII PREZENŢEI PROFESORULUI ŞI GHIDĂRII DE CĂTRE EL A ACTULUI EDUCATIV ŞI INSTRUCTIV DIN ŞCOALĂ,TEMĂ ADESEA DEZBĂTUTĂ pe listele NAŢIONALE cu preocupare TIC CE ABSOLUTIZEAZĂ EFICIENŢA INSTRUIRII ELECTRONICE LA DISTANŢĂ (e-learning) ÎN DETRIMENTUL ROLULUI ŞI PREZENŢEI FIZICE LA ORĂ A PROFESORULUI CA MANAGER AL TIMPULUI, MENTOR ŞI MODEL. Am deosebit de multe de comentat la aceste tipuri de evaluare, ele scot în relief carenţe în instruire şi educaţie care ies mai greu în relief la acele ore la care nu ai timp decât de verificat bagajul de cunoştinţe şi unde ar trebui să fie completate carenţele de educaţie. Nu mai vorbesc de gusturi (muzică, arta dialogului, asocieri nepotrivite, armonia culorilor). Abia după ce ştii ce gusturi au şi cum gândesc, poţi alcătui alt plan de "reabilitare" pe termen mediu şi lung(dacă eşti diriginte). As dori să vă spuneţi părerea referitoare la problema scrisă cu majuscule, în toate calităţile ce le aveţi: de profesori, părinţi sau viitori părinţi, spectatori sau bunici (daca e cineva printre voi). Aş ruga să adăugaţi părerea autorităţilor din sistemul de învăţământ al ţărilor în care unii din voi sunteti acum, din care cu siguranţă vom afla lucruri noi. Vă aştept sa vă postaţi părerea ;-)

O EXPERIENŢĂ INEDITĂ

Simpozionul Ştefan cel Mare
şi Sfânt-Hârlău 2004

Am participat recent la un simpozion "Ştefan cel Mare şi Sfânt-Nume ce străbate veacurile", la Şcoala "Petru Rareş" Hârlău,unde au fost prezentate peste 100 de lucrări folosindu-se tehnica de expunere orală, scrisă, audio, video şi digitală.
Deosebit de bine argumentate de participanţi, sfera
complexităţii personalităţii marelui voievod s-a
reliefat în multitudinea tematicilor abordate,
atingând latura istorică, militară, culturală şi moral
creştină a activităţii lui Ştefan cel Mare.
Abordările nu au fost numai de natură informativă ci
şi cultural educativă, ştiinţifică, metodică şi artistică.
Personal, am participat cu un site Web şi un referat
intitulat "Ştefan cel Mare şi Sfânt în cultura română".
Marturisesc anume că am lucrat la acest site cam 10 zile,
l-am realizat destul de bine, l-am rulat local, dar nu mă
aşteptam să fie aşa bine primit şi aceasta datorită slabei
dotări informatice a şcolii.
Până în ultima clipă nu ştiam dacă cei de acolo vor găsi
un calculator pe care să pot rula site-ul fără a veni cu
calculatorul meu de la Iaşi. Sunt trist să constat sărăcia şi în oraşe;
ce să mai spun de condiţiile copiilor din şcolile de la ţară ?
Legat de personalitatea marelui voievod, precizez ca sub conducerea arhitectului Ioan Berindei s-a construit Palatul Culturii din Iaşi între 1906-1925 pe aşezământul vechii Curţi Domneşti a lui Ştefan cel Mare, din care nu s-a păstrat decât un zid. Palatul adăposteşte patru muzee: artă, istorie muzicală, etnografie şi folclor şi muzeul politehnic. În faţa Palatului se află statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare.

Palatul Culturii din Iasi

PROIECTUL

metodă complementară de evaluare la obiectul informatică

Daca economistii privesc proiectul din perspectiva teoriei managementului unei activitati, si-l considera o investiţie de capital pe o perioadă determinată, cu scopul de a crea active productive, din punctul de vedere educational,

PROIECTUL este o metoda complementara de evaluare, in a carui forma complexă de derulare include activitati de educare, instruire si formare de deprinderi, abilitati de lucru, atitudini si convingeri si în a cărui pregătire includem etapele:

1. Stabilirea sarcinilor de lucru, după predarea unui capitol;
Exemplu:
(Alegeţi-vă o temă apropiată preocupărilor viitoarei profesii, sau de larg interes, de cultură generală , pregătiţi-vă textul necesar prezentării, imaginile , tabelele , sunetul , formele , gif –urile animate şi alcătuiţi cu ele cinci slide-uri multimedia tip RECLAMĂ sau O PAGINĂ WEB);
2. Alegeti-va echipa - se va ţine cont de afinităţile apriori stabilite între elevi;
3. Se va fixa durata pregătirii proiectului ( termen limita )(1 luna ) ;
4. Se vor fixa termene de evaluare parţială (la două săptămâni ) ( cu notă ) ;
5. Se vor fixa orele de consultaţii cu profesorul ;
6. Se vor fixa criteriile de apreciere şi punctajul aferent fiecărui criteriu încă din start ;

CRITERIILE DE APRECIERE POT FI :
I. - Relevanţa temei alese (este de larg interes , cultură generală sau nu ?!) ;
II. - Ce elemente de constructie conţine ? Să conţină mai mult de ¾ din elementele cu care operează PowerPoint sau FrontPage (text ,imagini , sunet, film, tabele , grafice ,link-uri, Gif-uri animate etc…) ;
III. - Armonia prezentării ; elementele trebuie să se închege armonios, să se lege între ele , sa aiba coerenţă, să se susţină ;
IV. - Eleganţa şi decenţa ţinutei, seriozitatea şi interesul prezentării verbale ;
V. - Cum şi-au împărţit sarcinile şi cum au colaborat membrii echipei;
VI. - Folosirea elementului surpriză în prezentare – personalizarea prezentării ( pliante , ecusoane , chestionare si rezultatele folosirii lor) ;
- Prezentarea să urmeze etapele :
• prezentarea echipei ;
• prezentarea temei alese ;
• AUTOEVALUAREA (evitarea autosuficienţei );
7. Se vor aprecia şi elementele de ţinută , dicţie , cursivitatea exprimării, interesul aratat in fundamentarea documentarii ;
8. Participarea la discuţii (dialogul final cu colegii, cizelarea trasăturilor de caracter necesare unui dialog civilizat, cu referire la problemă, cu argumente ) ;
9. Prezentarea propriuzisă să se încadreze într-un timp limitat (20-25 min.) ;
10. Discuţiile – ROLUL PROFESORULUI este hotărâtor în această etapă deoarece :
- Prin sublinierea relevanţei şi importanţei temei alese, contribuie la educarea gustului elevilor şi stabilirea unor criterii de priorităţi ;
- Obligând să folosească ¾ din instrumentele de lucru, elevul face o consolidare practică a cunoştinţelor ;
- Armonia prezentării cerute, obligă elevul să opereze cu elemente de fond , formă, stil, conţinut, educându-l în spiritul celor trei virtuţi : frumosul, binele şi adevărul ;
- Subliniind lacunele observate, seriozitatea prezentării, ţinuta şi încadrarea în timp , elevii sunt obişnuiţi cu rigorile încadrării în reguli, timp şi spaţiu ;
- Autoevaluarea pe care şi-o va face fiecare echipă are scopul de a conştientiza prezentatorii de valoarea proiectului, raportat la celelalte proiecte şi la criteriile stabilite, creşterea puterii de discernământ, a spiritului de emulaţie şi evitarea automulţumirii.

Etapele propuse şi itemii aleşi vin în sprijinul mai multor principii ce şi le-a propus reforma în învăţământ, printre ele numărându-se:
• libertatea alegerii ,
• lucrul în echipă,
• dialogul, ca metodă folosită în orice etapă a alcătuirii proiectului (proiectare, realizare, prezentare, evaluare).
Proiectul este un instrument de evaluare extrem de bun în special la acele clase care pregătesc elevi în meserii ce vor avea contact direct cu publicul (administratia publică, servicii de turism şi alimentaţie publică, invatatori) dar nu numai.