VASILE LUPU INTEMEIETORUL SCOLII NORMALE VASILIENE

Situată în vechea vatră a oraşului, pe Uliţa Domnească (actualul Bulevard Ştefan cel Mare şi Sfânt) din Iaşi, biserica mânăstirii Trei Ierarhi a fost construită între anii 1637 - 1639 şi sfinţită la 6 mai 1639 de Mitropolitul Varlaam al Moldovei. Edificiul prelua planul bisericii Galata (1584), definitoriu pentru a doua fază a arhitecturii naţionale. Actul de credinţă al ctitorului, voievodul Vasile Lupu (1634 - 1653) întemeietorul Academiei Domneşti de la Trei Ierarhi exprimă totodată şi faima sa de mare protector al întregii creştintăţi ortodoxe.
În timpul primilor ani ai domniei sale, când Patriarhia de la Constantinopole se găsea într-o situaţie critică - strivită de datorii, dominată de intrigi şi lovită de dezordini -, Vasile Lupu intervine şi încearcă să restabilească lucrurile; deasemenea mai târziu el va achita datoriile Sfântului Mormânt şi pe cele ale mânăstirilor de pe Muntele Athos şi va face numeroase donaţii ca iniţiator al unor opere de cult şi caritate creştin-ortodoxe în Polonia, Bulgaria şi Grecia. În 1640 domnitorul Vasile Lupu înfiinţează Şcoala Vasiliană. Încă din iulie 1641, fuseseră plasate La biserica Trei Ierarhi, moaştele Sfintei Parascheva, trimise de patriarhia şi sinodul de la Constantinopol în semn de recunoştinţă pentru acţiunile şi donaţiile generoase ale domnitorului Vasile Lupu. În jurul bisericii a apărut o mânăstire din care azi se mai poate vedea clădirea cu sala gotică, vechea 'Schola Basiliana', mărturie a bogăţiei vieţii culturale din acea epocă. Tipografia ce a fost instalată aici, a cărei presă tipografică era adusă de la Kiev datorită ajutorului mitropolitului Petru Movilă, a fost condusă de stareţul mânăstirii şi director al şcolii nou deschise, călugărul Sofronie. Aici a apărut prima lucrare tipărită (în greacă) din Moldova şi în anul următor, celebra Cazanie a mitropolitului Varlaam.
Pe langa biserica mânăstirii Trei Ierarhi povesteşte Miron Costin, a funcţionat Colegiul lui Vasile Lupu (1640), temelia viitoarei Academii Domneşti şi tiparniţa instalată aici, în care se imprima la 1643 "Cartea românească de învăţătură". Astfel, pe la 1640 este semnalată la Iaşi, alături de Şcoala Domnească, existenţa unei şcoli ai carei elevi recitau şi cântau, în faţa domnitorului, latineşte şi româneşte. Călugărul misionar Marco Bandini pomeneşte, în jurnalul său de călătorie prin Muntenia şi Moldova, că în anul 1647, în ziua de Bobotează, “copii de 7 ani cu fete frumoase cântau cu voce limpede, în limba română, “Doxologia”. Sunt dimensiuni care adaugă bisericii Trei Ierarhi pe lângă numele de "Mânăstire a Patriarhilor" şi pe aceea de "Mânăstire a dascălilor", denumire confirmată şi de istoria învăţământului românesc din veacul al XVIII-lea.
Academia lui Vasile Lupu a avut un rol major în menţinerea ecumenicităţii ortodoxe pe teritoriul românesc în perioada postbizantină. Aici avea să locuiască Mihai Eminescu, să înveţe Ion Creangă la 1864-1865 şi viitorul patriarh Veniamin Costachi. Restaurată începînd din 1882 de arhitectul francez Lecomte de Noüy, biserica a fost resfinţită în 1904, anul fiind înscris pe monedă. In 1835 a luat fiinţă, la Iaşi, prima institutie românească de învăţământ superior, urmată în 1860 de prima universitate din România.