22 ianuarie 2005

MENTALITATEA informarea şi comunicarea

Am fost anunţaţi că şcoala noastră a primit calificativul „satisfăcător” datorită faptului că nu am folosit suficient de mult sistemul e-learning AEL produs de firma SIVECO-Romania.
Au început a vorbi despre AEL (inutilitatea, ineficienţa şi greutatea utilizării lui) unii colegi care fie n-au avut curiozitatea să încerce odată să-l folosească şi au preferat să comenteze ceea ce au auzit de la alţii, fie alţii care nu ştiu operare pe calculator şi le este incomod.
Vreau să încerc a clarifica problema aducând mai multe argumente în sprijinul folosirii AEL-ului arătând şi limitele lui, nefiind un aprig susţinător al folosirii lui ca un panaceu universal.Iată motivele care cred că susţin folosirea AEL în şcoli:

  1. In contextul actual al exploziei informaţionale, tânărul are nevoie să comunice, să ştie să-şi caute informaţia să o prelucreze şi să o folosească. Reţelele primite prin programul SEI şi legarea lor la Internet, au menirea de a fi utilizate la toate obiectele;
  2. Formează la elevi deprinderi de lucru, dezvoltă imaginaţia şi spiritul întreprinzător, spiritul de observaţie, descătuşează energii prin evitarea dialogului direct cu profesorul;
  3. Pune accent pe aplicaţiile practice demonstrative folosind tehnica filmării apelând şi stimulând memoria vizuală;
  4. Determină individul să-şi educe răbdarea, să se încadreze în timp, să parcurgă ritmic materialul;
  5. Fiecare elev poate rula programul independent de ritmul colegilor;
  6. Fiecare lecţie parcurge etapele predării, verificării teoretice sau practice, consolidării şi evaluării prin itemi de toate tipurile;
  7. Permite elevilor să-şi verifice răspunsurile, să vadă unde au greşit, cum trebuia procedat;
  8. Permite profesorului să oprească derularea lecţiei pentru a aduce completări verbale;
  9. Permite profesorului să conceapă singur o lecţie s-o introducă în sistem şi să o ruleze;
  10. Permite profesorului să verifice la fiecare oră toată clasa, să aibă şi evaluarea imediată a răspunsurilor;
  11. Permite folosirea celor mai variate mijloace de comunicare video şi audio, text imagine, sunet, grafică şi film;
  12. Permite MEC să facă o evaluare frontală a nivelului minim de cunoştinţe obligatoriu necesar a fi acumulat de către elevi la orice obiect şi a frecvenţei utilizării reţelei de către oricare din personalul didactic.

Limitele AEL-ului:

  1. Impune parcurgerea lecţiei în comun într-un ritm dictat de timp;
  2. Este rigid în derularea unei lecţii, nepermiţând o demonstraţie decât numai dacă verificând orarul, ai oră cu clasa respectivă, numele şi parolele elevilor trebuind să corespundă clasei;
  3. Lecţiile nu reuşesc să transmită detaliile de fineţe-amănuntele, abordând transmiterea cunoştinţelor de bază;
  4. Transmite doar informaţii, dezvoltă abilităţi de lucru, nu şi sentimente (deocamdată).

Soluţii găsite pe moment:

  1. Începerea unui curs intern gratuit (se va ţine în şcoală de către profesorii de informatică din şcoală) de iniţiere în informatică pentru cei ce n-au abilităţi de lucru cu calculatorul;
  2. Începerea unui curs intern de scriere pagini Web pentru cei avansaţi cu scopul de a cunoaşte şi alte metode de a-şi crea materialele didactice necesare.

Am încercat să folosesc toată puterea mea de convingere în a determina colegii în vârstă mai reticenţi să nu aprecieze greşit că „se acceptă ideea că şcoala românească nu mai este valoroasă” , că „orice lecţie se va ţine folosind AEL” şi să înţeleagă în pofida discuţiilor contradictorii că tehnologia informaţiei şi comunicării a evoluat atât de rapid încât tinerii sunt obligaţi să o stăpânească pentru a se descurca în societatea viitorului, iar noi nu trebuie să le limităm şansa de a cunoaşte aceste realităţi, ei fiind cei care vor alege.


4 comentarii:

Anonim spunea...

Dacă începând cu 1990 unii s-au îmbogăţit din comerţ, alţii din afaceri, pentru intelectuali, o investiţie într-un calculator ce părea atunci o inepţie, ajunge să dea randament abia acum. Poate a venit şi rândul lor să se considere bogaţi, măcar spiritual...Voi ce credeţi ?

Mariana Hudrea spunea...

Nu cunosc programul AEL, dar am auzit multe comentarii la adresa lui.
Acuma inteleg mai bine despre ce e vorba.
Eu am o nedumerire in ceea ce priveste utilizarea unui asemenea program la orele de limba engleza.
Exista ceva?
Cineva, de prin lume, sincer nu-mi amintesc cine, spunea ca astazi nu trebuie sa redescoperim mereu roata. Sunt produse atat de bune pentru invatarea limbilor straine, incat trebuie utilizate din plin. Si nu recreate.
Eu ii admir pe informaticienii romani.
Daca mai e nevoie.
Oricum ei au primit certificarea internationala de mult timp.
Ce ma preocupa pe mine?
Ani de zile m-am straduit sa-i conving pe colegi sa inceapa sa utilizeze calculatorul ca mijloc didactic. CD-ROM urile din comert, produse in SUA si Marea Britanie, m-au ajutat sa-i conving pe unii sa incerce.
Lucrurile se misca greu.
Dar se misca.
Exista program AEL pentru engleza?
Tare ma indoiesc ca pot fi mai bune decat cele facute de "native speakers".
Desi exista manuale de limba engleza excelente, facute de romani.
Nu-i totusi pacat sa nu utilizam din plin ceea ce exista deja, la o calitate exceptionala?

ales121212 spunea...

Participanţii la seminarul organizat de Inspectoratul Şcolar Vrancea au ajuns la concluzia că profesorii de alte specialităţi decît informatica care nu ştiu să lucreze cu un calculator reprezintă cea mai mare piedică în introducerea e-learning-ului (n.r. - predarea lecţiilor cu ajutorul computerului). „Din discuţiile cu profesorii şi cu elevii prezenţi, a reieşit o mare diferenţă între raportările şi studiile oficiale efectuate la comanda MEC şi starea de fapt. Asemenea raportări «fals pozitive» ascund, de fapt, problemele reale din sistem, cum ar fi procesul insuficient de instruire şi de implicare a profesorilor în proiect şi lipsa de transparenţă a cheltuirii fondurilor publice, care nu permit în consecinţă implementarea unor contramăsuri eficiente“, se arată într-un comunicat al Inspectoratului Şcolar Vrancea

Florin Ilia spunea...

Felicitări pentru comentariile echilibrate! Sugestiile Dvs sunt exact pe direcţia care ni se pare şi nouă (SIVECO România) că trebuie insistat.

Nu ştiu dacă sunteţi la curent dar există acum cursuri acreditate de MEdC (30 de credite) de iniţiere în informatică şi respectiv de folosire AEL. Certificarea finală se dă on-line (nu merge să fie făcute doar de formă!). Noi sperăm că vor avea mare succes.

Alt punct care poate aduce multă valoare sistemului este prezenţa în şcoli a unor administratori/laboranţi. Multe licee au încercat să se descurce fără dar rezultatele sunt evident catastrofale. În lipsa unui administrator, orice reţea încetează repede să mai funcţioneze iar profesorii rămân doar cu frustrarea. Dar există judeţe care au reuşit să angajeze laboranţi în toate liceele, există licee care au făcut contracte de mentenanţă (ieftine!) cu mici firme locale. Ambele modele merg foarte bine.