MENTALITATEA informarea şi comunicarea

Am fost anunţaţi că şcoala noastră a primit calificativul „satisfăcător” datorită faptului că nu am folosit suficient de mult sistemul e-learning AEL produs de firma SIVECO-Romania.
Au început a vorbi despre AEL (inutilitatea, ineficienţa şi greutatea utilizării lui) unii colegi care fie n-au avut curiozitatea să încerce odată să-l folosească şi au preferat să comenteze ceea ce au auzit de la alţii, fie alţii care nu ştiu operare pe calculator şi le este incomod.
Vreau să încerc a clarifica problema aducând mai multe argumente în sprijinul folosirii AEL-ului arătând şi limitele lui, nefiind un aprig susţinător al folosirii lui ca un panaceu universal.Iată motivele care cred că susţin folosirea AEL în şcoli:

1. In contextul actual al exploziei informaţionale, tânărul are nevoie să comunice, să ştie să-şi caute informaţia să o prelucreze şi să o folosească. Reţelele primite prin programul SEI şi legarea lor la Internet, au menirea de a fi utilizate la toate obiectele;
2. Formează la elevi deprinderi de lucru, dezvoltă imaginaţia şi spiritul întreprinzător, spiritul de observaţie, descătuşează energii prin evitarea dialogului direct cu profesorul;
3. Pune accent pe aplicaţiile practice demonstrative folosind tehnica filmării apelând şi stimulând memoria vizuală;
4. Determină individul să-şi educe răbdarea, să se încadreze în timp, să parcurgă ritmic materialul;
5. Fiecare elev poate rula programul independent de ritmul colegilor;
6. Fiecare lecţie parcurge etapele predării, verificării teoretice sau practice, consolidării şi evaluării prin itemi de toate tipurile;
7. Permite elevilor să-şi verifice răspunsurile, să vadă unde au greşit, cum trebuia procedat;
8. Permite profesorului să oprească derularea lecţiei pentru a aduce completări verbale;
9. Permite profesorului să conceapă singur o lecţie s-o introducă în sistem şi să o ruleze;
10. Permite profesorului să verifice la fiecare oră toată clasa, să aibă şi evaluarea imediată a răspunsurilor;
11. Permite folosirea celor mai variate mijloace de comunicare video şi audio, text imagine, sunet, grafică şi film;
12. Permite MEC să facă o evaluare frontală a nivelului minim de cunoştinţe obligatoriu necesar a fi acumulat de către elevi la orice obiect şi a frecvenţei utilizării reţelei de către oricare din personalul didactic.

Limitele AEL-ului:

1. Impune parcurgerea lecţiei în comun într-un ritm dictat de timp;
2. Este rigid în derularea unei lecţii, nepermiţând o demonstraţie decât numai dacă verificând orarul, ai oră cu clasa respectivă, numele şi parolele elevilor trebuind să corespundă clasei;
3. Lecţiile nu reuşesc să transmită detaliile de fineţe-amănuntele, abordând transmiterea cunoştinţelor de bază;
4. Transmite doar informaţii, dezvoltă abilităţi de lucru, nu şi sentimente (deocamdată).

Soluţii găsite pe moment:

1. Începerea unui curs intern gratuit (se va ţine în şcoală de către profesorii de informatică din şcoală) de iniţiere în informatică pentru cei ce n-au abilităţi de lucru cu calculatorul;
2. Începerea unui curs intern de scriere pagini Web pentru cei avansaţi cu scopul de a cunoaşte şi alte metode de a-şi crea materialele didactice necesare.

Am încercat să folosesc toată puterea mea de convingere în a determina colegii în vârstă mai reticenţi să nu aprecieze greşit că „se acceptă ideea că şcoala românească nu mai este valoroasă” , că „orice lecţie se va ţine folosind AEL” şi să înţeleagă în pofida discuţiilor contradictorii că tehnologia informaţiei şi comunicării a evoluat atât de rapid încât tinerii sunt obligaţi să o stăpânească pentru a se descurca în societatea viitorului, iar noi nu trebuie să le limităm şansa de a cunoaşte aceste realităţi, ei fiind cei care vor alege.